Potrivit statutului Consor\u0163iului Cultural Corona, obiectivul prioritar al acestei asocia\u0163ii este performan\u0163a \u00een cultur\u0103. Din acest motiv, credem c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m cu curaj munca de a evalua nivelul cultural al Bra\u015fovului. Textul de fa\u0163\u0103 este o \u00eencercare de radiografiere a punctelor principale de pe agenda cultural\u0103, a\u015fa cum se pot desprinde dintr-o imagine general\u0103. Vrem s\u0103 fie \u015fi un prim pas de a inspira formarea unor critici, \u00een sensul bun al cuv\u00e2ntului, at\u00e2t de necesari pentru a alunga pericolul autosuficien\u0163ei. R\u00e2ndurile care urmeaz\u0103 sunt rodul efortului nostru.<\/p>\n
Via\u0163a concertistic\u0103<\/em><\/strong><\/p>\n Evenimentele muzicale, \u00eempreun\u0103 cu cele literare, sunt majoritare \u00een via\u021ba cultural\u0103 a ora\u0219ului. Infrastructura institu\u0163iilor muzicale (de la liceu \u015fi facultate de muzic\u0103 la filarmonic\u0103 \u015fi oper\u0103), re\u0163eaua de nuclee active literare \u015fi ale culturii scrise, publicul meloman \u015fi cititor, iubitor de literatur\u0103, faciliteaz\u0103 \u015fi explic\u0103 acest ascendent. Muzica \u015fi literatura unesc astfel oamenii \u0219i dau consisten\u021b\u0103 vie\u021bii ora\u0219ului Bra\u0219ov.<\/p>\n Via\u021ba concertistic\u0103 a ora\u0219ului este bogat\u0103 \u0219i divers\u0103. Numeroase concerte \u0219i spectacole sunt oferite de Filarmonica \u0219i Opera Bra\u0219ovului, de stagiunea muzical\u0103 intens\u0103 de la Centrul multicultural \u0219i Centrul Muzical al Universit\u0103\u021bii Transilvania Bra\u0219ov, la care se adaug\u0103 evenimentele muzicale ale forma\u021biilor, cantautorilor sus\u021binute de organiza\u021bii \u015fi centre de evenimente (printre care Kruhne Musik Halle \u0219.a.), precum \u0219i manifest\u0103ri independente g\u0103zduite \u00een varii spa\u021bii, printre care se individualizeaz\u0103 bisericile ora\u0219ului. Dintre festivalurile muzicale, de diverse genuri, enumer\u0103m festivalul dedicat lui Mozart \u0219i Festivalul de oper\u0103, operet\u0103 \u0219i balet, organizate de Opera Bra\u0219ov, Vibrate, Musica Barcensis, Musica Coronensis, stagiunea concertelor de jazz de la Centrul Multicultural al Universit\u0103\u021bii (Chamber Jazz), Bra\u0219ov Jazz & Blues Festival, Festivalul de rock Rockstadt Extreme Fest de la R\u00e2\u015fnov.<\/p>\n 2018 a fost un an interesant din punctul de vedere al concertelor din ora\u0219. Institu\u021biile subordonate Prim\u0103riei (Opera, Filarmonica) au desf\u0103\u0219urat concursuri pentru ocuparea postului de manageri \u0219i 2018 a fost primul an din mandatul acestora. Stagiunea acestor dou\u0103 institu\u021bii a fost diversificat\u0103 \u0219i a atras un public numeros. Opera Bra\u0219ov a reu\u0219it s\u0103 renoveze cl\u0103direa Operei \u0219i a \u00eembun\u0103t\u0103\u021bit substan\u021bial interiorul, scena \u0219i fosa pentru orchestr\u0103. Din produc\u021biile mai deosebite amintim Rigoletto de G.Verdi \u0219i premiera cu Crai Nou de C. Porumbescu. Filarmonica a serbat 140 de ani de activitate \u0219i a avut colabor\u0103ri numeroase cu soli\u0219ti valoro\u0219i. Activitatea celor 2 institu\u021bii a inclus \u0219i stagiunile \u201cRecitalul de la ora 5\u201d – la Casa Mure\u0219enilor, concertele de camer\u0103 de la sala mic\u0103 la Patria \u0219i concerte \u00een aer liber \u00een Pia\u021ba Sfatului. Orchestra Operei a participat \u0219i la Cerbul de Aur (reluat dup\u0103 o pauz\u0103 de 9 ani).<\/p>\n Centrul Muzical \u0219i Centrul Cultural al Universit\u0103\u021bii Transilvania au extins stagiunea desf\u0103\u0219urat\u0103 \u00een Aula Universit\u0103\u021bii respectiv cl\u0103direa Rectoratului. Chamber Jazz se bucur\u0103 de o apreciere mare deopotriv\u0103 \u00een r\u00e2ndul arti\u0219tilor, c\u00e2t \u0219i al publicului. Concertele din Aula Universit\u0103\u021bii ofer\u0103 o ocazie binevenit\u0103 de a asculta pianul Steinway, orga digital\u0103, muzic\u0103 de camer\u0103 \u0219i vocal\u0103, prelegeri despre muzic\u0103 etc. Ambele centre colaboreaz\u0103 cu festivaluri din zona ONGurilor \u0219i sunt deschise mereu pentru proiecte inovative.<\/p>\n Festivalurile muzicale din zona independent\u0103 au continuat \u0219i \u00een 2018: Festivalul Vibrate, Musica Barcensis, Musica Coronensis, Musica Kronstadt au g\u0103sit fiecare calea spre un public interesat de profilul respectivelor festivaluri \u0219i au reu\u0219it s\u0103 fidelizeze \u0219i s\u0103 creasc\u0103 num\u0103rul de spectatori.<\/p>\n Concertele din Biserica Neagr\u0103 aduc \u0219i ele peste 12.000 persoane\/an la evenimentele oferite \u0219i ofer\u0103 \u00een lunile cu v\u00e2rf de sarcin\u0103 la nivel de turi\u0219ti str\u0103ini (iulie-august) concerte de org\u0103 de 3\/ s\u0103pt\u0103m\u00e2n\u0103. Unul dintre momentele de referin\u021b\u0103 a fost interpretarea \u00een prim\u0103 audi\u021bie \u00een Rom\u00e2nia a Patimilor dup\u0103 Matei pe instrumente baroce (o coproduc\u021bie BV-HR-B cu peste 150 participan\u021bi)<\/p>\n Bra\u0219ov Blues & Jazz Festival a ajuns la edi\u021bia cu nr. 6 \u0219i a avut loc la Centrul Cultural Reduta. 5 seri de muzic\u0103, workshop, conferin\u021be \u0219i Jam Session au completat tabloul acestui festival foarte popular.<\/p>\n Transilvania Blues Festival & Nights a debutat \u00een iunie 2018 \u0219i a adus la Bra\u0219ov \u00een lunile ce au urmat sub titlul TRANSILVANIA BLUES NIGHTS alte trupe \u0219i arti\u0219ti din UK, SUA \u0219.a.<\/p>\n Produc\u021bia \u0219i industria de carte<\/em><\/strong><\/p>\n Sectorul literar este de o dinamic\u0103 \u0219i vitalitate cultural\u0103 aparte. La Bra\u0219ov promovarea culturii scrise este sus\u0163inut\u0103 prin \u00eent\u00e2lnirile, seratele \u015fi lecturile publice ale scriitorilor (Dact\u0103r Nicu\u2019s Skyzoid Poets de la cafeneaua Tipografia, Cenaklub Tiuk de la Libr\u0103ria Humanitas), revista ASTRA \u015fi suplimentul Literatur\u0103, Art\u0103, Idei, activit\u0103\u021bile bibliotecilor \u0219i libr\u0103riilor, prin t\u00e2rgurile de carte \u0219i de muzic\u0103, Salonul de carte Bookfest \u0219i evenimente de anvergur\u0103, precum Poe\u021bii tineri. Festival de poezie contemporan\u0103, dedicat memoriei poetului Andrei Bodiu, deja tradi\u021bionalul maraton de poezie al universit\u0103\u021bii \u00een cadrul Etnovember ori o apari\u021bie recent\u0103, micu\u021bul Festival de literatur\u0103 SF AntareSFest, sus\u021binut de clubul de iubitori \u0219i scriitori de literatur\u0103 de anticipa\u021bie \u0219tiin\u021bific\u0103.<\/p>\n Titluri noi, de genuri diferite, au ap\u0103rut sub semn\u0103tura scriitorilor bra\u0219oveni, din diferite genera\u021bii: Caius Dobrescu (Recviem pentru nimeni<\/em> la editura Crime Scene Press), Mihai Ignat (cu versuri \u00een Frigul \u2013 elegie<\/em> la editura Nemira \u015fi dramaturgie \u00een volumul Ei sunt printre noi \u2013 cartea monologurilor<\/em> la editura Tracus Arte), Ioana P\u00e2rvulescu (Dialoguri secrete \u2013 cum se roag\u0103 scriitorii \u0219i personajele lor<\/em>), Andrei D\u00f3sa (romanul Ierbar<\/em>), Flavius Ardelean (romanul Bezna<\/em>), ambele scrieri la editura Polirom. S-au editat mai multe c\u0103r\u021bi de poezie dintre care amintim \u00een primul r\u00e2nd Odelet\u0103 societ\u0103\u0163ii de consum<\/em> (editura Tracus Arte) de Romulus Bucur, O dron\u0103 care s\u0103 m\u0103 vrea \u00een sf\u00e2r\u0219it doar pe mine<\/em> de Robert Gabriel Elekes \u0219i Krav Maga<\/em> de Ion \u0218erbu, am\u00e2ndou\u0103 la Casa de Editur\u0103 Max Blecher. Primele dou\u0103 au fost distinse cu premiile Cartea de poezie a Anului 2018 \u0219i T\u00e2n\u0103rul Scriitor al Anului 2018 din partea Galei Tinerilor Scriitori. S-a reeditat cu o ilustra\u021bie nou\u0103 volumul de versuri pentru copii \u00eentre 3 \u0219i 103 ani \u0218i animalele sunt oameni<\/em> de Alexandru Mu\u0219ina. Edi\u021bia prezent\u0103 a acestui volum, epuizat pe pia\u021b\u0103, dar actual, \u0219i-a g\u0103sit o alt\u0103 formul\u0103 grafic\u0103, inspirat\u0103 de artistul grafic Alina Marinescu, prin cooperarea dintre Biblioteca Jude\u021bean\u0103 Bra\u0219ov \u0219i Facultatea de Litere Bra\u0219ov. Un alt proiect CLIP[L]IT, destinat tinerilor, a reunit aceea\u0219i parteneri \u0219i alte organiza\u021bii din domeniul educa\u021biei pentru a crea o baz\u0103 de date de clipuri video de promovare a literaturii rom\u00e2ne contemporane. Dup\u0103 ce a publicat romane \u00een ultimii ani, Alexandru Lamba a reunit mai multe povestiri \u00een volumul Singur\u0103tatea singularit\u0103\u021bii<\/em> ap\u0103rut la editura Herg Benet.<\/p>\n La capitolul edi\u021bii se cuvine amintit\u0103 \u015fi scrierea dr. N. G. V. Gologan, Amintiri. Cartea st\u00e2nii. G\u00e2nduri \u0219i fapte. Hronicul copil\u0103riei \u0219i al tinere\u021bilor<\/em>, p\u0103strat\u0103 cu respect filial \u00een arhiva familiei, dat\u0103 la lumin\u0103 \u0219i \u00eengrijit\u0103 de pasionatul editor bra\u0219ovean Stelu\u021ba Pestrea Suciu la editura Foton. Desigur, cu prilejul Centenarului, au ap\u0103rut c\u0103r\u0163i care evaluau contribu\u0163ia bra\u015fovenilor, dar \u015fi publica\u0163ii ale muzeelor dedicate anivers\u0103rii ori volume ce repertoriaz\u0103 istoria ora\u015fului pe parcursul a 100 de ani. Astfel, Muzeul de Etnografie a tip\u0103rit volumul Discursul ritual \u015fi costumul tradi\u0163ional din sud-estul Transilvaniei<\/em> de Ligia Fulga \u015fi Gabriela Chiru, iar revista muzeului a cuprins informa\u0163ii despre Primul R\u0103zboi Mondial \u015fi Unire din lumea satului \u015fi a editat coresponden\u0163a dintre D. Z. Furnic\u0103 \u015fi I. Colan, din colec\u0163iile sale, iar Prim\u0103ria Bra\u015fov a sus\u0163inut cartea Bra\u015fov 100 \u2013 1918-2018<\/em>, \u00eengrijit de Nicolae Pepene.<\/p>\n Artele spectacolului <\/em><\/strong><\/p>\n C\u00e2teva spectacole au marcat stagiunea institu\u021biilor bra\u0219ovene de spectacole: premiera Regele e gol<\/em> de la Teatrul Arlechino, \u00een regia Alinei Hiri\u0219tea, care a interpretat povestea Hainele \u00eemp\u0103ratului ca o lec\u021bie de curaj \u00een fa\u021ba dictaturii \u0219i \u00een acela\u0219i registru Amalia respir\u0103 ad\u00e2nc<\/em> de Alina Nelega, un spectacol de Rodica Der. Teatrul Sic\u0103 Alexandrescu a montat premierele Mincinosul <\/em>de Carlo Goldoni, Gr\u0103dinile Groazei <\/em>de Daniel Call \u0219i recent Moartea accidental\u0103 a unui anarhist<\/em> de Dario Fo. Opera Bra\u0219ov a pus \u00een scen\u0103 Rigoletto<\/em> de G. Verdi, \u00eentr-o nou\u0103 montare datorat\u0103 regizorului italian Matteo Mazzoni.<\/p>\n Ambele teatre au continuat s\u0103 organizeze festivalurile specifice. Teatrul Arlechino a continuat s\u0103 sus\u021bin\u0103 festivalul de teatru pentru copii, edi\u021bia a 4-a, Caravana pove\u0219tilor, aduc\u00e2nd trupe din Rom\u00e2nia, dar \u0219i din Bulgaria, Italia, Serbia \u0219i Ungaria. Cu prilejul celei de a 29-a edi\u021bii a Festivalului interna\u021bional de dramaturgie contemporan\u0103, Teatrul Sic\u0103 Alexandrescu a adus \u00een fa\u021ba publicului spectacole din \u021bar\u0103 \u0219i str\u0103in\u0103tate, reunind numeroase trupe cu mont\u0103ri deosebite. Se cuvine s\u0103 men\u0163ion\u0103m spectacolele teatrelor participante la S\u0103pt\u0103m\u00e2na comediei, aduse publicului bra\u015fovean, care diversific\u0103 oferta cultural\u0103 a ora\u015fului.<\/p>\n Festivaluri \u015fi evenimente. NAG \u015fi Etnovember<\/em><\/strong><\/p>\n Via\u021ba Bra\u0219ovului \u0219i nu numai este marcat\u0103 de festivaluri, dintre care deja am men\u021bionat c\u00e2teva. Remarc\u0103m apari\u021bia unui festival inedit, Festivalul de teatru politic la Centrul Cultural Reduta. Festivalurile Amural \u0219i C\u2019Artfest s-au dezvoltat foarte mult, incluz\u00e2nd manifest\u0103ri ample \u00een 2018. Vibrate a diversificat oferta sa, \u00een timp ce S\u0103pt\u0103m\u00e2na comediei, Dracula Film Festival, Perform(d)ance au caden\u021bat ritmul vie\u0163ii culturale a ora\u015fului. Remarc\u0103m perseveren\u0163a cu care Centrul Cultural German din Bra\u015fov \u015fi-a asumat sus\u0163inerea Zilelor dansului contemporan la Bra\u015fov Perform(d)ance, aduc\u00e2nd spectacole din Rom\u00e2nia \u015fi Germania \u015fi mobiliz\u00e2nd diferite resurse \u015fi manifest\u0103ri \u00een jurul evenimentului. De altfel, domeniul dansului contemporan \u015fi al performance este unul ce trebuie s\u0103 i se acorde aten\u0163ia, fiind mai pu\u0163in prezent \u00een manifest\u0103rile culturale.<\/p>\n SCIEFEST \u2013 Festival de \u015ftiin\u0163\u0103 \u015fi industrii creative, organizat de Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Bra\u015fov, s-a aflat \u00een 2018 la a doua edi\u0163ie, reu\u015fit\u0103 din punctul de vedere al asocierii multor parteneri inovativi \u015fi al publicului consumator, ce a participat \u00eentr-un num\u0103r f\u0103r\u0103 precedent. Faptul a ar\u0103tat c\u0103 este nevoie de asemenea evenimente, care s\u0103 stimuleze interesul pentru inova\u0163ie, industrii creative, \u015ftiin\u0163\u0103, tehnologie \u015fi educa\u0163ie. Sper\u0103m \u00eentr-o cre\u015ftere \u015fi dezvoltare fire\u015fti ale acestui eveniment dedicat industriilor creative \u015fi tehnologiei inovatoare.<\/p>\n Edi\u021bia trecut\u0103 a Nop\u021bii Albe a Galeriilor (NAG) a implicat la Bra\u0219ov peste 20 de galerii \u0219i diverse alte loca\u021bii care au transmis mesajului artei contemporane \u0219i participarea a peste 60 de arti\u0219ti. NAG Bra\u0219ov a fost organizat de Eclectic Narativ, KunSTadt Art Events Management cu sprijinul Artburg \u0219i P\u0103l\u0103ria verde. A fost o mobilizare f\u0103r\u0103 precedent, tras\u00e2nd o hart\u0103 a loca\u021biilor din centru p\u00e2n\u0103 \u00een cartiere (incluz\u00e2nd un spa\u0163iu mobilat cu lucr\u0103ri de art\u0103 la Metrom), angaj\u00e2nd cei mai diferi\u021bi parteneri \u0219i cele mai diverse formule artistice pentru toate gusturile. Tot cu prilejul NAG, s-a organizat o expozi\u0163ie colectiv\u0103 a Clubului Ilustratorilor din Bra\u015fov. Salut\u0103m acest nucleu creativ, situat practic \u00eentre art\u0103 \u015fi cultura scris\u0103, care, sper\u0103m, s\u0103 se dezvolte \u015fi s\u0103 \u00eencurajeze stiluri artistice diverse \u015fi inovatoare \u00een arta publica\u0163iilor.<\/p>\n Devenit o tradi\u021bie a Bra\u0219ovului, parte a agendei culturale a Universit\u0103\u021bii Bra\u0219ov, Facultatea de Ingineria Lemnului \u0219i a programului anual de evenimente ale Prim\u0103riei Bra\u0219ov, Etnovember edi\u021bia 2018 s-a orientat spre punerea \u00een lumin\u0103 a mo\u0219tenirii culturale a Centenarului. A reu\u0219it s\u0103 ofere un festival de calitate \u00een care manifest\u0103rile tradi\u021bionale ale multiculturalit\u0103\u021bii \u0219i culturii Bra\u0219ovului s-au \u00eempletit cu expozi\u021bii \u0219i concerte impresionante. Marca Etnovember este dat\u0103 de \u00eembinarea \u00eentre tradi\u021bie \u0219i inova\u021bie cultural\u0103, \u00eentre specificul local \u0219i deschiderea cultural\u0103 \u0219i edi\u021bia de aceast\u0103 dat\u0103 a antrenat parteneri vechi \u0219i noi deopotriv\u0103.<\/p>\n S\u0103 men\u021bion\u0103m c\u0103 \u00een 2018 a ap\u0103rut un festival de ni\u0219\u0103, Casa cu arti\u0219ti, ini\u021biativ\u0103 a regizorului Marin Dinescu (alias Bufni\u0163a alb\u0103) \u015fi Roxanei Cornea, c\u0103rora li s-au raliat \u015fi al\u021bi sus\u021bin\u0103tori. Casa cu arti\u0219ti a reu\u0219it organizarea mai multor \u00eent\u00e2lniri \u00een re\u0219edin\u021be particulare \u015fi nu numai, cu patrimoniu artistic, agrementate de evenimente literare, muzicale, artistice, reunind nucleul arti\u0219tilor locali atra\u0219i de aceast\u0103 formul\u0103.<\/p>\n Expozi\u0163iile anului 2018<\/strong><\/p>\n Anul 2018 la Bra\u015fov a stat sub semnul unor anivers\u0103ri, dintre care Centenarul Unirii din 1918 a marcat ini\u0163iativele expozi\u0163ionale ale mediului cultural local, \u00een mod majoritar, dar nu exclusiv. Cele mai multe institu\u0163ii au propus abordarea lor \u00een leg\u0103tur\u0103 cu celebrarea Centenarului, f\u0103c\u00e2nd eforturi pentru calitatea \u015fi excelen\u0163a cultural\u0103 a evenimentelor organizate. Au fost aplicate diferite solu\u0163ii \u015fi formule, expozi\u0163ii proprii \u015fi itinerante \u00een egal\u0103 m\u0103sur\u0103, sus\u0163inute din proiecte \u015fi finan\u0163\u0103ri proprii: tematice (Regina Maria \u2013 ambasador irezistibil al istoriei \u015fi artei populare rom\u00e2ne\u015fti<\/em>), de cercetare (Centenarul femeilor \u00een arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em>), redescoperire a valorilor personalit\u0103\u0163ilor rom\u00e2ne\u015fti, locale \u015fi na\u0163ionale, inclusiv din exil (Rom\u00e2nia e acas\u0103, F\u0103uritorii Unirii<\/em>), de valorificare a patrimoniului bra\u015fovean (Unirea din 1918 \u00een colec\u0163iile BJBV, Primul muzeu rom\u00e2nesc bra\u015fovean, Marea Unire \u00een colec\u0163iile Muzeului de Art\u0103 Bra\u015fov, Conservatorul ASTRA 1928-2018<\/em>), de arte vizuale contemporane medit\u00e2nd pe tema Centenarului (Centenart \u2013 8 viziuni asupra Rom\u00e2niei la 100 de ani, Inima Reginei<\/em>), de reconstituire a genealogiei Unirii (Pe drumul Marii Uniri<\/em>). Au existat \u015fi demersuri integratoare, care au avut \u00een vedere unirile succesive din anul 1918 (Basarabia, Bucovina, Transilvania), ce au dus la na\u015fterea Rom\u00e2niei Mari (Momentele Unirii<\/em>), \u00eens\u0103 aten\u0163ia general\u0103 s-a concentrat mai ales pe aspectul local \u015fi transilv\u0103nean.<\/p>\n Ritmul expozi\u0163ional a fost destul de alert: Muzeul de Art\u0103 cu 3 expozi\u0163ii itinerante (Centenarul femeilor din arta rom\u00e2neasc\u0103<\/em>, un proiect de cercetare al PostModernism Museum, Pinacoteca Bucure\u015ftiului \u2013 un proiect interbelic<\/em> de la Muzeul Municipal de Art\u0103 Bucure\u015fti, 3D Art \u2013 Laszlo Zsolt Bordos alias Bordos ArtWorks<\/em>) urmate de 3 expozi\u0163ii proprii (Un secol de art\u0103 bra\u015fovean\u0103 1815-1918, Centenart \u2013 8 viziuni asupra Rom\u00e2niei la 100 de ani, Marea Unire \u00een colec\u0163iile Muzeului de Art\u0103 Bra\u015fov<\/em>); Muzeul de Etnografie cu 6 expozi\u0163ii proprii realizate de sec\u0163iile sale (Amintiri din \u015echei. S\u0103rb\u0103tori \u015fi obiceiuri culinare, Urmele mocanilor s\u0103celeni \u00een California rom\u00e2neasc\u0103\/Basarabia, Meserii uitate \u2013 cizmarii \u015fi pantofarii, Negustorii rom\u00e2ni din \u015echeii Bra\u0219ovului. Oameni, case, destine, Primul muzeu rom\u00e2nesc din Bra\u015fov, Rom\u00e2nii din zona Rupea, eroi \u00een Primul R\u0103zboi Mondial<\/em>) \u015fi o expozi\u0163ie itinerant\u0103 (Dobrogea \u2013 spa\u021biu multietnic. P\u0103pu\u0219i simbolice cu marc\u0103 identitar\u0103<\/em>); urmeaz\u0103 Muzeul de Istorie cu 4 expozi\u0163ii \u00een parteneriat (Regina Maria \u2013 ambasador irezistibil al istoriei \u0219i artei populare rom\u00e2ne\u015fti<\/em> \u00een colaborare cu Asocia\u0163ia Forums, Facultatea de Industria Lemnului a Universit\u0103\u0163ii Transilvania Bra\u0219ov \u0219i muzeele na\u021bionale Bran, Cotroceni, Pele\u0219, Cerbul de aur – 50 de ani<\/em> organizat\u0103 de Televiziunea Rom\u00e2n\u0103, Studioul studen\u021besc de film Dacia Felix Bra\u015fov 1968-2018<\/em>) care au fost \u00eenso\u0163ite \u015fi de proiecte de cercetare, crea\u0163ie \u015fi digitalizare a arhivelor, precum \u015fi de festivalul de reconstituire istoric\u0103. La Casa Mure\u015fenilor publicul s-a bucurat de expozi\u0163iile itinerante \u015fi proprii (Trench Art \u2013 Arta tran\u015feelor, Rom\u00e2nia e acas\u0103, <\/em>cu 5 parteneri na\u0163ionali, o bibliotec\u0103 \u0219i 4 muzee, Pe drumul spre Marea Unire<\/em> \u0219i o micu\u021b\u0103 expozi\u021bie cu machete de avioane produse la IAR, din colec\u021bii particulare), \u00eentr-un spa\u021biu muzeal dedicat expozi\u021biilor temporare dublu fa\u021b\u0103 de expozi\u021bia permanent\u0103, ceea ce solicit\u0103 energia \u0219i munca personalului, la care se adaug\u0103 proiectele, evenimentele \u015fi activit\u0103\u0163ile organizate.<\/p>\n \u00cen toate cazurile, s-a observat str\u0103dania de a aduce la Bra\u015fov \u015fi de a pune la dispozi\u0163ia comunit\u0103\u021bii documente despre Centenar, de a da o ofert\u0103 cultural\u0103 special\u0103 cum au fost dezbaterea \u015fi discursul tinerilor arti\u015fti contemporani asupra Rom\u00e2niei la o 100 de ani de la Unire sau expozi\u021bia ambi\u021bioas\u0103 de la Casa Mure\u0219enilor care a urm\u0103rit s\u0103 prezinte publicului produse digitale interactive. Pentru adecvarea la spiritul Centenarului, remarc\u0103m expozi\u0163ia dedicat\u0103 Primului muzeu rom\u00e2nesc bra\u015fovean<\/em>, care a implicat eforturile tuturor institu\u0163iilor de memorie ale ora\u015fului, o colaborare interinstitu\u0163ional\u0103 reu\u015fit\u0103. Un impact vizibil la public a avut expozi\u0163ia outdoor F\u0103uritorii Unirii<\/em> din Livada Po\u015ftei, \u00een cazul c\u0103reia Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Bra\u015fov a riscat s\u0103 afi\u015feze texte biografice \u00eenso\u0163ite de portrete. \u00cen pofida scepticismului ini\u0163ial al organizatorilor, publicul numeros prezent a apreciat noua ofert\u0103 \u015fi s-a oprit zilnic s\u0103 citeasc\u0103 panourile expozi\u0163ionale.<\/p>\n Se cuvine s\u0103 men\u021bion\u0103m aici \u0219i proiectele dedicate tematic Centenarului sau doar sub egida lui, care au implicat un volum mare de munc\u0103 documentar\u0103 \u0219i de cercetare, de organizare, crea\u021bie \u0219i selec\u021bie, cum au fost Monumentele Eroilor Primului R\u0103zboi Mondial din jude\u021bul Bra\u0219ov<\/em> (Casa Mure\u0219enilor) ori Salonul de band\u0103 desenat\u0103 Bra\u0219ov Rom\u00e2nia 100 de benzi desenate<\/em> (Asocia\u0163ia Forums \u00een parteneriat cu Muzeul Jude\u0163ean de Istorie Bra\u015fov). Un alt proiect care a vizat patrimoniul bra\u015fovean a fost Monumente \u00een mi\u0219care \u2013 patrimoniu disp\u0103rut<\/em> (Muzeul Jude\u0163ean de Istorie Bra\u015fov \u00een parteneriat cu PostModernism Museum).<\/p>\n Centrul Multicultural al Universit\u0103\u021bii Transilvania Bra\u0219ov a sus\u021binut \u00een continuare expozi\u021bii ale arti\u0219tilor contemporani, rom\u00e2ni \u0219i str\u0103ini, aduse de curatori profesioni\u0219ti \u0219i \u00een acela\u0219i timp a fost gazda unor reziden\u021be artistice interesante. Expozi\u021biile Day for Night, Plotting the Path, Dumitru \u0218chiopu <\/em>s-au dovedit mi\u0219c\u0103toare, iar altele sunt impresionante prin mesajul \u0219i tehnica lor precum Memorie \u0219i peisaj<\/em> de Cosmin Frunte\u0219, Biblioteci verticale<\/em> de Liviu Mocan, picturile \u0219i instala\u021biile aduse de Amural, Sasha Meret etc. Dac\u0103 ar fi s\u0103 facem un clasament \u00eentre expozi\u0163iile de art\u0103 contemporan\u0103, non aniversare, din Bra\u015fov remarc\u0103m \u00een mod deosebit 3D Art \u2013 Laszlo Zsolt Bordos alias Bordos ArtWorks<\/em>, expozi\u0163ia arti\u015ftilor adu\u015fi de Festivalul Amural \u015fi Sasha Meret de la Centrul Multicultural al Universit\u0103\u0163ii. De\u015fi din ce \u00een ce mai frecvent, arta contemporan\u0103 este prezent\u0103 \u00een expozi\u0163ii, galerii, evenimente, acest domeniu are nevoie de sus\u0163inere, inclusiv prin reziden\u0163e \u015fi tabere de crea\u0163ie, cum au fost cele \u00eencercate de Reduta.<\/p>\n Cerbul de Aur la 50 de ani<\/strong><\/p>\n 2018 a \u00eensemnat \u015fi celebrarea a 50 de ani a Festivalului Cerbul de Aur. Cu acest prilej, administra\u0163ia local\u0103 \u015fi Televiziunea Rom\u00e2n\u0103 au reu\u015fit s\u0103 organizeze o edi\u0163ie aniversar\u0103 a festivalului. Televiziunea na\u0163ional\u0103 a pus \u00een scen\u0103 o expozi\u0163ie interactiv\u0103, outdoor \u015fi indoor, g\u0103zduit\u0103 \u00een spa\u0163iile Muzeului Jude\u0163ean de Istorie Bra\u015fov, \u00een care tehnologia digital\u0103, dar \u015fi colec\u0163ia de documente despre festival \u015fi-au avut locul cuvenit. Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Bra\u015fov a avut ini\u0163iativa de a organiza o expozi\u0163ie, pe baza colec\u0163iilor proprii (c\u0103r\u0163i, reviste \u015fi ziare, discuri, invita\u0163ii, bilete, programe etc.) \u015fi apel\u00e2nd la contribu\u0163ia colec\u0163ionarilor bra\u015foveni, oglindind resursele \u015fi eforturile comunit\u0103\u0163ii bra\u015fovene. Hotelul ARO a g\u0103zduit expozi\u0163ia de obiecte, suveniruri \u015fi artefacte ale festivalului, apar\u0163in\u00e2nd \u00eemp\u0103timitului colec\u0163ionar bucure\u015ftean Bartoc Alexandru.<\/p>\n Colaborarea dintre mediul cultural \u015fi mediul de afaceri<\/strong><\/p>\n La nivel general, mediul de afaceri s-a ar\u0103tat vizibil mai interesat de a se implica \u00een cultur\u0103 \u00een anul 2018. Desigur, atitudinea s-a manifestat mai ales \u00een leg\u0103tur\u0103 cu Centenarul Unirii, dar nu exclusiv. Astfel, cu sprijinul arhitectului Johannes Bertleff \u015fi al Ordinului Arhitec\u0163ilor din Rom\u00e2nia (OAR) Filiala Bra\u015fov-Covasna-Harghita, al Muzeului Jude\u0163ean de Istorie \u015fi Muzeului de Art\u0103 Bra\u015fov, Modarom Bra\u015fov a reu\u015fit s\u0103 reamenajeze spa\u0163iul de la intrare \u00eentr-un spa\u0163iu cultural interesant, cu informa\u0163ii despre monumentele anterioare disp\u0103rute, cu vitrine ingenios amenajate \u00een st\u00e2lpii de sus\u0163inere, av\u00e2nd costume \u015fi bijuterii replici reconstituite dup\u0103 originalele vechi p\u0103strate, precum \u015fi cu panouri digitale, reflect\u00e2nd at\u00e2t tradi\u0163ia istoric\u0103, c\u00e2t \u015fi creativitatea de azi. La solicitarea unei firme cu profil agricol, Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Bra\u015fov a realizat expozi\u0163ia 100 de ani de agricultur\u0103 \u00een Bra\u015fov \u015fi Rom\u00e2nia. Exemplele se pot \u00eenmul\u0163i, dar ele sunt suficiente pentru a inspira o colaborare mai str\u00e2ns\u0103 \u00eentre cele dou\u0103 sectoare, cultur\u0103 \u015fi economie.<\/p>\n Spa\u0163iile culturale<\/strong><\/p>\n Anul 2018 a \u00eensemnat \u015fi valorificarea unor noi spa\u0163ii \u00een aer liber, \u00een beneficiul culturii, cum este cazul exemplelor de mai sus, de la Modarom \u015fi din Livada Po\u015ftei, unde Biblioteca Jude\u0163ean\u0103 Bra\u015fov ce a folosit grilajele Casei Baiulescu \u015fi sediului central pentru expozi\u0163ii. Acestea se adaug\u0103 unor spa\u0163ii centrale out door mai vechi folosite pentru manifest\u0103rile culturale (Parcul de la Silvicultur\u0103, din fa\u0163a Por\u0163ii Ecaterinei, unde are sediul OAR Bra\u015fov, Pia\u0163a Sfatului, \u00een fa\u0163a Muzeului Jude\u0163ean de Istorie, Dup\u0103 Ziduri, Pia\u0163a Sf. Ioan, Casa Junilor unde parterul \u015fi etajul au fost utilizate pentru expozi\u0163ii despre juni \u0219i arte vizuale, Parcul Central N. Titulescu). Desigur, \u015fi spa\u0163iile in door, istorice \u015fi industriale, au contribuit la manifest\u0103rile culturale. Acesta este cazul turnurile ora\u015fului \u015fi hala unei foste fabrici (organizat\u0103 \u015fi devenit\u0103 hub-ul Visssual), care au fost locul unor expozi\u0163ii \u015fi evenimente de calitate, cuprinse \u00een programul Festivalului Amural sau Nop\u0163ii Albe a Galeriilor \u015fi nu numai. Cu ocazia edi\u0163iei de anul acesta a Nop\u021bii Albe a Galeriilor (NAG) hubul Onezero a fost amenajat ca o galerie de art\u0103, sper\u0103m periodic\u0103, prin eforturile asocia\u0163iei Kunstadt \u0219i ale partenerilor ei.<\/p>\n Se observ\u0103 relativ u\u015for c\u0103 spa\u0163iile culturale se situeaz\u0103 \u00een centrul ora\u015fului \u015fi prea pu\u0163ine evenimente culturale se desf\u0103\u015foar\u0103 \u00een cartierele ora\u015fului, care de\u0163in spa\u0163ii comunitare, dar nu \u015fi culturale, cu unele excep\u0163ii. Dintre acestea fac parte mallul Coresi \u015fi Muzeul Pedagogic \u00eentr-un spa\u0163iu privat \u00eenchiriat \u00een \u015foseaua Cristianului. Credem c\u0103 \u00een viitor trebuie g\u00e2ndite ac\u0163iuni culturale, mobile \u015fi itinerante \u00een cartiere, folosind spa\u0163iile comunitare \u015fi stimul\u00e2nd construirea de infrastructur\u0103 cultural\u0103.<\/p>\n Din toamna lui 2018, imediat dup\u0103 Festivalul Amural, Prim\u0103ria Bra\u015fov a \u00eenceput lucr\u0103rile la fostul cinematograf Popular, la care se adaug\u0103 \u0219antierele recente din 2019 de la cinematografele ASTRA \u015fi Bulevard din Bd. Grivi\u0163ei. Salut\u0103m debutul acestor proiecte care vor sus\u0163ine produc\u0163ia \u015fi educa\u0163ie de film prin str\u0103daniile statului \u0219i vor face ca aceste spa\u021bii s\u0103 redevin\u0103 vii pentru comunitate. \u00cen acela\u0219i sens, sper\u0103m \u00een recuperarea Cet\u0103\u0163uii Bra\u015fovului de c\u0103tre autorit\u0103\u0163ile locale, \u00een vederea unui scop cultural \u015fi amenajarea, de ce nu, dup\u0103 modelele din jude\u0163 (Feldioara, Rupea). Credem c\u0103 investi\u0163ia \u00een cultur\u0103 \u015fi \u00een inteligen\u0163\u0103 trebuie s\u0103 aib\u0103 \u00een vedere un plan de viitor, pe durat\u0103 lung\u0103: este necesar\u0103 construc\u0163ia unui centru cultural multifunc\u0163ional, modern, a unui spa\u021biu pentru spectacole, care s\u0103 ofere resurse arti\u015ftilor din arte vizuale, muzic\u0103, artele spectacolului \u015fi performative, precum \u015fi o real\u0103 oportunitate pentru comunitate de a accede la fenomenele culturale recente.<\/p>\n Sus\u021binerea culturii trebuie s\u0103 ia \u00een considerare at\u00e2t asigurarea infrastructurii culturale prin amenajarea spa\u021biilor vechi \u0219i edificarea unora noi, a finan\u021b\u0103rilor nerambursabile pe proiecte culturale, dar \u0219i investi\u021bia \u00een personal. Resursele umane sunt foarte valoroase \u0219i contribuie direct la dezvoltarea local\u0103 prin creativitate, sprijinind strategia de dezvoltare \u0219i obiectivele administra\u021biei. Consider\u0103m c\u0103 \u00een perspectiv\u0103 Prim\u0103ria Bra\u0219ov trebuie s\u0103 se orienteze spre angajarea de speciali\u0219ti \u0219i apelul la expertiza cultural\u0103. Num\u0103rul personalului angajat \u00een institu\u021biile de cultur\u0103 trebuie s\u0103 creasc\u0103 \u00een mod obligatoriu.<\/p>\n \u00cen sf\u00e2r\u0219it, ne \u00eeng\u0103duim o remarc\u0103 legat\u0103 de ritmul \u0219i mai buna organizare a finan\u021b\u0103rilor pentru proiecte culturale. Lu\u00e2nd exemplul Prim\u0103riei Cluj, care a anun\u021bat din decembrie suma cu care va finan\u021ba proiectele culturale, regulamentul \u0219i termenele de aplicare \u0219i jurizare, recomand\u0103m ca acest model s\u0103 fie urmat. Chiar \u0219i f\u0103r\u0103 buget, autorit\u0103\u021bile locale trebuie s\u0103 asume un anumit procent sau sum\u0103 acordat\u0103 culturii, pot anun\u021ba regulamentul \u0219i priorit\u0103\u021bile, pot primi \u0219i juriza proiecte \u00een perioada moart\u0103 bugetar, adic\u0103 lunile decembrie-februarie, astfel \u00eenc\u00e2t la primirea bugetului, totul s\u0103 demareze, iar operatorii culturali \u0219i administra\u021bia s\u0103 nu piard\u0103 timp cu depunerea \u0219i organizarea finan\u021b\u0103rilor, ci s\u0103 dispun\u0103 m\u0103car de 7-8 luni de activitate \u0219i nu de 4-5 luni cum sunt for\u021ba\u021bi \u00een situa\u021bia unui calendar de finan\u021bare extrem de str\u00e2ns. Credem c\u0103 aceste idei vor face s\u0103 func\u021bioneze mai bine lucrurile.<\/p>\n Consor\u021biul Cultural Corona<\/p>\n","protected":false},"excerpt":{"rendered":" Potrivit statutului Consor\u0163iului Cultural Corona, obiectivul prioritar al acestei asocia\u0163ii este performan\u0163a \u00een cultur\u0103. Din acest motiv, credem c\u0103 trebuie s\u0103 ne asum\u0103m cu curaj munca de a evalua nivelul cultural al Bra\u015fovului. Textul de fa\u0163\u0103 este o \u00eencercare de radiografiere a punctelor principale de pe agenda cultural\u0103, a\u015fa cum …<\/p>\n","protected":false},"author":1,"featured_media":0,"comment_status":"closed","ping_status":"closed","sticky":false,"template":"","format":"standard","meta":[],"categories":[5,17],"tags":[8,54,55,52,13,45,50,59,51,53,61,62,41,46,58,43,57,49,48],"_links":{"self":[{"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230"}],"collection":[{"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts"}],"about":[{"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/types\/post"}],"author":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/users\/1"}],"replies":[{"embeddable":true,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcomments&post=230"}],"version-history":[{"count":2,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230\/revisions"}],"predecessor-version":[{"id":523,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=\/wp\/v2\/posts\/230\/revisions\/523"}],"wp:attachment":[{"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fmedia&parent=230"}],"wp:term":[{"taxonomy":"category","embeddable":true,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Fcategories&post=230"},{"taxonomy":"post_tag","embeddable":true,"href":"https:\/\/consortiulcorona.ro\/index.php?rest_route=%2Fwp%2Fv2%2Ftags&post=230"}],"curies":[{"name":"wp","href":"https:\/\/api.w.org\/{rel}","templated":true}]}}