Currently browsing tag

2018

Cultura la Braşov – o radiografie (2018)

Potrivit statutului Consorţiului Cultural Corona, obiectivul prioritar al acestei asociaţii este performanţa în cultură. Din acest motiv, credem că trebuie să ne asumăm cu curaj munca de a evalua nivelul cultural al Braşovului. Textul de faţă este o încercare de radiografiere a punctelor principale de pe agenda culturală, aşa cum se pot desprinde dintr-o imagine generală. Vrem să fie şi un prim pas de a inspira formarea unor critici, în sensul bun al cuvântului, atât de necesari pentru a alunga pericolul autosuficienţei. Rândurile care urmează sunt rodul efortului nostru.

Viaţa concertistică

Evenimentele muzicale, împreună cu cele literare, sunt majoritare în viața culturală a orașului. Infrastructura instituţiilor muzicale (de la liceu şi facultate de muzică la filarmonică şi operă), reţeaua de nuclee active literare şi ale culturii scrise, publicul meloman şi  cititor, iubitor de literatură, facilitează şi explică acest ascendent. Muzica şi literatura unesc astfel oamenii și dau consistență vieții orașului Brașov.

Viața concertistică a orașului este bogată și diversă. Numeroase concerte și spectacole sunt oferite de Filarmonica și Opera Brașovului, de stagiunea muzicală intensă de la Centrul multicultural și Centrul Muzical al Universității Transilvania Brașov, la care se adaugă evenimentele muzicale ale formațiilor, cantautorilor susținute de organizații şi centre de evenimente (printre care Kruhne Musik Halle ș.a.), precum și manifestări independente găzduite în varii spații, printre care se individualizează bisericile orașului. Dintre festivalurile muzicale, de diverse genuri, enumerăm festivalul dedicat lui Mozart și Festivalul de operă, operetă și balet, organizate de Opera Brașov, Vibrate, Musica Barcensis, Musica Coronensis, stagiunea concertelor de jazz de la Centrul Multicultural al Universității (Chamber Jazz), Brașov Jazz & Blues Festival, Festivalul de rock Rockstadt Extreme Fest de la Râşnov.

2018 a fost un an interesant din punctul de vedere al concertelor din oraș. Instituțiile subordonate Primăriei (Opera, Filarmonica) au desfășurat  concursuri pentru ocuparea postului  de manageri și 2018 a fost primul an din mandatul acestora. Stagiunea acestor două instituții a fost diversificată și a atras un public numeros. Opera Brașov a reușit să renoveze clădirea Operei și a îmbunătățit substanțial interiorul, scena și fosa pentru orchestră. Din producțiile mai deosebite amintim Rigoletto de G.Verdi și premiera cu Crai Nou de C. Porumbescu. Filarmonica a serbat 140 de ani de activitate și a avut colaborări numeroase cu soliști valoroși. Activitatea celor 2 instituții a inclus și stagiunile “Recitalul de la ora 5” – la Casa Mureșenilor, concertele de cameră de la sala mică la Patria și concerte în aer liber în Piața Sfatului. Orchestra Operei a participat și la Cerbul de Aur (reluat după o pauză de 9 ani).

Centrul Muzical și Centrul Cultural al Universității Transilvania au extins stagiunea desfășurată în Aula Universității respectiv clădirea Rectoratului. Chamber Jazz se bucură de o apreciere mare deopotrivă în rândul artiștilor, cât și al publicului. Concertele din Aula Universității oferă  o ocazie binevenită de a asculta pianul Steinway, orga digitală, muzică de cameră și vocală, prelegeri despre muzică etc. Ambele centre colaborează cu festivaluri din zona ONGurilor și sunt deschise mereu pentru proiecte inovative.

Festivalurile muzicale din zona independentă au continuat și în 2018: Festivalul Vibrate, Musica Barcensis, Musica Coronensis, Musica Kronstadt au găsit fiecare calea spre un public interesat de profilul respectivelor festivaluri și au reușit să fidelizeze și să crească numărul de spectatori.

Concertele din Biserica Neagră aduc și ele peste 12.000 persoane/an la evenimentele oferite și oferă în lunile cu vârf de sarcină la nivel de turiști străini (iulie-august) concerte de orgă de 3/ săptămână. Unul dintre momentele de referință a fost interpretarea în primă audiție în România a Patimilor după Matei pe instrumente baroce (o coproducție BV-HR-B cu peste 150 participanți)

Brașov Blues & Jazz Festival a ajuns la ediția cu nr. 6 și a avut loc la Centrul Cultural Reduta. 5 seri de muzică, workshop, conferințe și Jam Session au completat tabloul acestui festival foarte popular.

Transilvania Blues Festival & Nights a debutat în iunie 2018 și a adus la Brașov în lunile ce au urmat sub titlul TRANSILVANIA BLUES NIGHTS  alte trupe și artiști din UK, SUA ș.a.

Producția și industria de carte

Sectorul literar este de o dinamică și vitalitate culturală aparte. La Brașov promovarea culturii scrise este susţinută prin întâlnirile, seratele şi lecturile publice ale scriitorilor (Dactăr Nicu’s Skyzoid Poets de la cafeneaua Tipografia, Cenaklub Tiuk de la Librăria Humanitas), revista ASTRA şi suplimentul Literatură, Artă, Idei, activitățile bibliotecilor și librăriilor, prin târgurile de carte și de muzică, Salonul de carte Bookfest și evenimente de anvergură, precum Poeții tineri. Festival de poezie contemporană, dedicat memoriei poetului Andrei Bodiu, deja tradiționalul maraton de poezie al universității în cadrul Etnovember ori o apariție recentă, micuțul Festival de literatură SF AntareSFest, susținut de clubul de iubitori și scriitori de literatură de anticipație științifică.

Titluri noi, de genuri diferite, au apărut sub semnătura scriitorilor brașoveni, din diferite generații: Caius Dobrescu (Recviem pentru nimeni la editura Crime Scene Press), Mihai Ignat (cu versuri în Frigul – elegie la editura Nemira şi dramaturgie în volumul Ei sunt printre noi – cartea monologurilor la editura Tracus Arte), Ioana Pârvulescu (Dialoguri secrete – cum se roagă scriitorii și personajele lor), Andrei Dósa (romanul Ierbar), Flavius Ardelean (romanul Bezna), ambele scrieri la editura Polirom. S-au editat mai multe cărți de poezie dintre care amintim în primul rând Odeletă societăţii de consum (editura Tracus Arte) de Romulus Bucur, O dronă care să mă vrea în sfârșit doar pe mine de Robert Gabriel Elekes și Krav Maga de Ion Șerbu, amândouă la Casa de Editură Max Blecher. Primele două au fost distinse cu premiile Cartea de poezie a Anului 2018 și Tânărul Scriitor al Anului 2018 din partea Galei Tinerilor Scriitori. S-a reeditat cu o ilustrație nouă volumul de versuri pentru copii între 3 și 103 ani Și animalele sunt oameni de Alexandru Mușina. Ediția prezentă a acestui volum, epuizat pe piață, dar actual, și-a găsit o altă formulă grafică, inspirată de artistul grafic Alina Marinescu, prin cooperarea dintre Biblioteca Județeană Brașov și Facultatea de Litere Brașov. Un alt proiect CLIP[L]IT, destinat tinerilor, a reunit aceeași parteneri și alte organizații din domeniul educației pentru a crea o bază de date de clipuri video de promovare a literaturii române contemporane. După ce a publicat romane în ultimii ani, Alexandru Lamba a reunit mai multe povestiri în volumul Singurătatea singularității apărut la editura Herg Benet.

La capitolul ediții se cuvine amintită şi scrierea dr. N. G. V. Gologan, Amintiri. Cartea stânii. Gânduri și fapte. Hronicul copilăriei și al tinereților, păstrată cu respect filial în arhiva familiei, dată la lumină și îngrijită de pasionatul editor brașovean Steluța Pestrea Suciu la editura Foton. Desigur, cu prilejul Centenarului, au apărut cărţi care evaluau contribuţia braşovenilor, dar şi publicaţii ale muzeelor dedicate aniversării ori volume ce repertoriază istoria oraşului pe parcursul a 100 de ani. Astfel, Muzeul de Etnografie a tipărit volumul Discursul ritual şi costumul tradiţional din sud-estul Transilvaniei de Ligia Fulga şi Gabriela Chiru, iar revista muzeului a cuprins informaţii despre Primul Război Mondial şi Unire din lumea satului şi a editat corespondenţa dintre D. Z. Furnică şi I. Colan, din colecţiile sale, iar Primăria Braşov a susţinut cartea Braşov 100 – 1918-2018, îngrijit de Nicolae Pepene.

Artele spectacolului

Câteva spectacole au marcat stagiunea instituțiilor brașovene de spectacole: premiera Regele e gol de la Teatrul Arlechino, în regia Alinei Hiriștea, care a interpretat povestea Hainele împăratului ca o lecție de curaj în fața dictaturii și în același registru Amalia respiră adânc de Alina Nelega, un spectacol de Rodica Der. Teatrul Sică Alexandrescu a montat premierele Mincinosul de Carlo Goldoni, Grădinile Groazei de Daniel Call și recent Moartea accidentală a unui anarhist de Dario Fo. Opera Brașov a pus în scenă Rigoletto de G. Verdi, într-o nouă montare datorată regizorului italian Matteo Mazzoni.

Ambele teatre au continuat să organizeze festivalurile specifice. Teatrul Arlechino a continuat să susțină festivalul de teatru pentru copii, ediția a 4-a, Caravana poveștilor, aducând trupe din România, dar și din Bulgaria, Italia, Serbia și Ungaria. Cu prilejul celei de a 29-a ediții a Festivalului internațional de dramaturgie contemporană, Teatrul Sică Alexandrescu a adus în fața publicului spectacole din țară și străinătate, reunind numeroase trupe cu montări deosebite. Se cuvine să menţionăm spectacolele teatrelor participante la Săptămâna comediei, aduse publicului braşovean, care diversifică oferta culturală a oraşului.

Festivaluri şi evenimente. NAG şi Etnovember

Viața Brașovului și nu numai este marcată de festivaluri, dintre care deja am menționat câteva. Remarcăm apariția unui festival inedit, Festivalul de teatru politic la Centrul Cultural Reduta. Festivalurile Amural și C’Artfest s-au dezvoltat foarte mult, incluzând manifestări ample în 2018. Vibrate a diversificat oferta sa, în timp ce Săptămâna comediei, Dracula Film Festival, Perform(d)ance au cadențat ritmul vieţii culturale a oraşului. Remarcăm perseverenţa cu care Centrul Cultural German din Braşov şi-a asumat susţinerea Zilelor dansului contemporan la Braşov Perform(d)ance, aducând spectacole din România şi Germania şi mobilizând diferite resurse şi manifestări în jurul evenimentului. De altfel, domeniul dansului contemporan şi al performance este unul ce trebuie să i se acorde atenţia, fiind mai puţin prezent în manifestările culturale.

SCIEFEST – Festival de ştiinţă şi industrii creative, organizat de Biblioteca Judeţeană Braşov, s-a aflat în 2018 la a doua ediţie, reuşită din punctul de vedere al asocierii multor parteneri inovativi şi al publicului consumator, ce a participat într-un număr fără precedent. Faptul a arătat că este nevoie de asemenea evenimente, care să stimuleze interesul pentru inovaţie, industrii creative, ştiinţă, tehnologie şi educaţie. Sperăm într-o creştere şi dezvoltare fireşti ale acestui eveniment dedicat industriilor creative şi tehnologiei inovatoare.

Ediția trecută a Nopții Albe a Galeriilor (NAG) a  implicat la Brașov peste 20 de galerii și diverse alte locații care au transmis mesajului artei contemporane și participarea a peste 60 de artiști. NAG Brașov a fost organizat de Eclectic Narativ, KunSTadt Art Events Management cu sprijinul Artburg și Pălăria verde. A fost o mobilizare fără precedent, trasând o hartă a locațiilor din centru până în cartiere (incluzând un spaţiu mobilat cu lucrări de artă la Metrom), angajând cei mai diferiți parteneri și cele mai diverse formule artistice pentru toate gusturile. Tot cu prilejul NAG, s-a organizat o expoziţie colectivă a Clubului Ilustratorilor din Braşov. Salutăm acest nucleu creativ, situat practic între artă şi cultura scrisă, care, sperăm, să se dezvolte şi să încurajeze stiluri artistice diverse şi inovatoare în arta publicaţiilor.

Devenit o tradiție a Brașovului, parte a agendei culturale a Universității Brașov, Facultatea de Ingineria Lemnului și a programului anual de evenimente ale Primăriei Brașov, Etnovember ediția 2018 s-a orientat spre punerea în lumină a moștenirii culturale a Centenarului. A reușit să ofere un festival de calitate în care manifestările tradiționale ale multiculturalității și culturii Brașovului s-au împletit cu expoziții și concerte impresionante. Marca Etnovember este dată de îmbinarea între tradiție și inovație culturală, între specificul local și deschiderea culturală și ediția de această dată a antrenat parteneri vechi și noi deopotrivă.

Să menționăm că în 2018 a apărut un festival de nișă, Casa cu artiști, inițiativă a regizorului Marin Dinescu (alias Bufniţa albă) şi Roxanei Cornea, cărora li s-au raliat şi alți susținători. Casa cu artiști a reușit organizarea mai multor întâlniri în reședințe particulare şi nu numai, cu patrimoniu artistic, agrementate de evenimente literare, muzicale, artistice, reunind nucleul artiștilor locali atrași de această formulă.

Expoziţiile anului 2018

Anul 2018 la Braşov a stat sub semnul unor aniversări, dintre care Centenarul Unirii din 1918 a marcat iniţiativele expoziţionale ale mediului cultural local, în mod majoritar, dar nu exclusiv. Cele mai multe instituţii au propus abordarea lor în legătură cu celebrarea Centenarului, făcând eforturi pentru calitatea şi excelenţa culturală a evenimentelor organizate. Au fost aplicate diferite soluţii şi formule, expoziţii proprii şi itinerante în egală măsură, susţinute din proiecte şi finanţări proprii: tematice (Regina Maria – ambasador irezistibil al istoriei şi artei populare româneşti), de cercetare (Centenarul femeilor în arta românească), redescoperire a valorilor personalităţilor româneşti, locale şi naţionale, inclusiv din exil (România e acasă, Făuritorii Unirii), de valorificare a patrimoniului braşovean (Unirea din 1918 în colecţiile BJBV, Primul muzeu românesc braşovean, Marea Unire în colecţiile Muzeului de Artă Braşov, Conservatorul ASTRA 1928-2018), de arte vizuale contemporane meditând pe tema Centenarului (Centenart – 8 viziuni asupra României la 100 de ani, Inima Reginei), de reconstituire a genealogiei Unirii (Pe drumul Marii Uniri). Au existat şi demersuri integratoare, care au avut în vedere unirile succesive din anul 1918 (Basarabia, Bucovina, Transilvania), ce au dus la naşterea României Mari (Momentele Unirii), însă atenţia generală s-a concentrat mai ales pe aspectul local şi transilvănean.

Ritmul expoziţional a fost destul de alert: Muzeul de Artă cu 3 expoziţii itinerante (Centenarul femeilor din arta românească, un proiect de cercetare al PostModernism Museum, Pinacoteca Bucureştiului – un proiect interbelic de la Muzeul Municipal de Artă Bucureşti, 3D Art – Laszlo Zsolt Bordos alias Bordos ArtWorks) urmate de 3 expoziţii proprii (Un secol de artă braşoveană 1815-1918, Centenart – 8 viziuni asupra României la 100 de ani, Marea Unire în colecţiile Muzeului de Artă Braşov); Muzeul de Etnografie cu 6 expoziţii proprii realizate de secţiile sale (Amintiri din Şchei. Sărbători şi obiceiuri culinare, Urmele mocanilor săceleni în California românească/Basarabia, Meserii uitate – cizmarii şi pantofarii, Negustorii români din Şcheii Brașovului. Oameni, case, destine, Primul muzeu românesc din Braşov, Românii din zona Rupea, eroi în Primul Război Mondial) şi o expoziţie itinerantă (Dobrogea – spațiu multietnic. Păpuși simbolice cu marcă identitară); urmează Muzeul de Istorie cu 4 expoziţii în parteneriat (Regina Maria – ambasador irezistibil al istoriei și artei populare româneşti în colaborare cu Asociaţia Forums, Facultatea de Industria Lemnului a Universităţii Transilvania Brașov și muzeele naționale Bran, Cotroceni, Peleș, Cerbul de aur – 50 de ani organizată de Televiziunea Română, Studioul studențesc de film Dacia Felix Braşov 1968-2018) care au fost însoţite şi de proiecte de cercetare, creaţie şi digitalizare a arhivelor, precum şi de festivalul de reconstituire istorică. La Casa Mureşenilor publicul s-a bucurat de expoziţiile itinerante şi proprii (Trench Art – Arta tranşeelor, România e acasă, cu 5 parteneri naţionali, o bibliotecă și 4 muzee, Pe drumul spre  Marea Unire și o micuță expoziție cu machete de avioane produse la IAR, din colecții particulare), într-un spațiu muzeal dedicat expozițiilor temporare dublu față de expoziția permanentă, ceea ce solicită energia și munca personalului, la care se adaugă proiectele, evenimentele şi activităţile organizate.

În toate cazurile, s-a observat strădania de a aduce la Braşov şi de a pune la dispoziţia comunității documente despre Centenar, de a da o ofertă culturală specială cum au fost dezbaterea şi discursul tinerilor artişti contemporani  asupra României la o 100 de ani de la Unire sau expoziția ambițioasă de la Casa Mureșenilor care a urmărit să prezinte publicului produse digitale interactive. Pentru adecvarea la spiritul Centenarului, remarcăm expoziţia dedicată Primului muzeu românesc braşovean, care a implicat eforturile tuturor instituţiilor de memorie ale oraşului, o colaborare interinstituţională reuşită. Un impact vizibil la public a avut expoziţia outdoor Făuritorii Unirii din Livada Poştei, în cazul căreia Biblioteca Judeţeană Braşov a riscat să afişeze texte biografice însoţite de portrete. În pofida scepticismului iniţial al organizatorilor, publicul numeros prezent a apreciat noua ofertă şi s-a oprit zilnic să citească panourile expoziţionale.

Se cuvine să menționăm aici și proiectele dedicate tematic Centenarului sau doar sub egida lui, care au implicat un volum mare de muncă documentară și de cercetare, de organizare, creație și selecție, cum au fost Monumentele Eroilor Primului Război Mondial din județul Brașov (Casa Mureșenilor) ori Salonul de bandă desenată Brașov România 100 de benzi desenate (Asociaţia Forums în parteneriat cu Muzeul Judeţean de Istorie Braşov). Un alt proiect care a vizat patrimoniul braşovean a fost Monumente în mișcare – patrimoniu dispărut (Muzeul Judeţean de Istorie Braşov în parteneriat cu PostModernism Museum).

Centrul Multicultural al Universității Transilvania Brașov a susținut în continuare expoziții ale artiștilor contemporani, români și străini, aduse de curatori profesioniști și în același timp a fost gazda unor rezidențe artistice interesante. Expozițiile Day for Night, Plotting the Path, Dumitru Șchiopu s-au dovedit mișcătoare, iar altele sunt impresionante prin mesajul și tehnica lor precum Memorie și peisaj de Cosmin Frunteș, Biblioteci verticale de Liviu Mocan, picturile și instalațiile aduse de Amural, Sasha Meret etc. Dacă ar fi să facem un clasament între expoziţiile de artă contemporană, non aniversare, din Braşov remarcăm în mod deosebit 3D Art – Laszlo Zsolt Bordos alias Bordos ArtWorks, expoziţia artiştilor aduşi de Festivalul Amural şi Sasha Meret de la Centrul Multicultural al Universităţii. Deşi din ce în ce mai frecvent, arta contemporană este prezentă în expoziţii, galerii, evenimente, acest domeniu are nevoie de susţinere, inclusiv prin rezidenţe şi tabere de creaţie, cum au fost cele încercate de Reduta.

Cerbul de Aur la 50 de ani

2018 a însemnat şi celebrarea a 50 de ani a Festivalului Cerbul de Aur. Cu acest prilej, administraţia locală şi Televiziunea Română au reuşit să organizeze o ediţie aniversară a festivalului. Televiziunea naţională a pus în scenă o expoziţie interactivă, outdoor şi indoor, găzduită în spaţiile Muzeului Judeţean de Istorie Braşov, în care tehnologia digitală, dar şi colecţia de documente despre festival şi-au avut locul cuvenit. Biblioteca Judeţeană Braşov a avut iniţiativa de a organiza o expoziţie, pe baza colecţiilor proprii (cărţi, reviste şi ziare, discuri, invitaţii, bilete, programe etc.) şi apelând la contribuţia colecţionarilor braşoveni, oglindind resursele şi eforturile comunităţii braşovene. Hotelul ARO a găzduit expoziţia de obiecte, suveniruri şi artefacte ale festivalului, aparţinând împătimitului colecţionar bucureştean Bartoc Alexandru.

Colaborarea dintre mediul cultural şi mediul de afaceri

La nivel general, mediul de afaceri s-a arătat vizibil mai interesat de a se implica în cultură în anul 2018. Desigur, atitudinea s-a manifestat mai ales în legătură cu Centenarul Unirii, dar nu exclusiv. Astfel, cu sprijinul arhitectului Johannes Bertleff şi al Ordinului Arhitecţilor din România (OAR) Filiala Braşov-Covasna-Harghita, al Muzeului Judeţean de Istorie şi Muzeului de Artă Braşov, Modarom Braşov a reuşit să reamenajeze spaţiul de la intrare într-un spaţiu cultural interesant, cu informaţii despre monumentele anterioare dispărute, cu vitrine ingenios amenajate în stâlpii de susţinere, având costume şi bijuterii replici reconstituite după originalele vechi păstrate, precum şi cu panouri digitale, reflectând atât tradiţia istorică, cât şi creativitatea de azi. La solicitarea unei firme cu profil agricol, Biblioteca Judeţeană Braşov a realizat expoziţia 100 de ani de agricultură în Braşov şi România. Exemplele se pot înmulţi, dar ele sunt suficiente pentru a inspira o colaborare mai strânsă între cele două sectoare, cultură şi economie.

Spaţiile culturale

Anul 2018 a însemnat şi valorificarea unor noi spaţii în aer liber, în beneficiul culturii, cum este cazul exemplelor de mai sus, de la Modarom şi din Livada Poştei, unde Biblioteca Judeţeană Braşov ce a folosit grilajele Casei Baiulescu şi sediului central pentru expoziţii. Acestea se adaugă unor spaţii centrale out door mai vechi folosite pentru manifestările culturale (Parcul de la Silvicultură, din faţa Porţii Ecaterinei, unde are sediul OAR Braşov, Piaţa Sfatului, în faţa Muzeului Judeţean de Istorie, După Ziduri, Piaţa Sf. Ioan, Casa Junilor unde parterul şi etajul au fost utilizate pentru expoziţii despre juni și arte vizuale, Parcul Central N. Titulescu). Desigur, şi spaţiile in door, istorice şi industriale, au contribuit la manifestările culturale. Acesta este cazul turnurile oraşului şi hala unei foste fabrici (organizată şi devenită hub-ul Visssual), care au fost locul unor expoziţii şi evenimente de calitate, cuprinse în programul Festivalului Amural sau Nopţii Albe a Galeriilor şi nu numai. Cu ocazia ediţiei de anul acesta a Nopții Albe a Galeriilor (NAG) hubul Onezero a fost amenajat ca o galerie de artă, sperăm periodică, prin eforturile asociaţiei Kunstadt și ale partenerilor ei.

Se observă relativ uşor că spaţiile culturale se situează în centrul oraşului şi prea puţine evenimente culturale se desfăşoară în cartierele oraşului, care deţin spaţii comunitare, dar nu şi culturale, cu unele excepţii. Dintre acestea fac parte mallul Coresi şi Muzeul Pedagogic într-un spaţiu privat închiriat în şoseaua Cristianului. Credem că în viitor trebuie gândite acţiuni culturale, mobile şi itinerante în cartiere, folosind spaţiile comunitare şi stimulând construirea de infrastructură culturală.

Din toamna lui 2018, imediat după Festivalul Amural, Primăria Braşov a început lucrările la fostul cinematograf Popular, la care se adaugă șantierele recente din 2019 de la cinematografele ASTRA şi Bulevard din Bd. Griviţei. Salutăm debutul acestor proiecte care vor susţine producţia şi educaţie de film prin strădaniile statului și vor face ca aceste spații să redevină vii pentru comunitate. În același sens, sperăm în recuperarea Cetăţuii Braşovului de către autorităţile locale, în vederea unui scop cultural şi amenajarea, de ce nu, după modelele din judeţ (Feldioara, Rupea). Credem că investiţia în cultură şi în inteligenţă trebuie să aibă în vedere un plan de viitor, pe durată lungă: este necesară construcţia unui centru cultural multifuncţional, modern, a unui spațiu pentru spectacole, care să ofere resurse artiştilor din arte vizuale, muzică, artele spectacolului şi performative, precum şi o reală oportunitate pentru comunitate de a accede la fenomenele culturale recente.

Susținerea culturii trebuie să ia în considerare atât asigurarea infrastructurii culturale prin amenajarea spațiilor vechi și edificarea unora noi, a finanțărilor nerambursabile pe proiecte culturale, dar și investiția în personal. Resursele umane sunt foarte valoroase și contribuie direct la dezvoltarea locală prin creativitate, sprijinind strategia de dezvoltare și obiectivele administrației. Considerăm că în perspectivă Primăria Brașov trebuie să se orienteze spre angajarea de specialiști și apelul la expertiza culturală. Numărul personalului angajat în instituțiile de cultură trebuie să crească în mod obligatoriu.

În sfârșit, ne îngăduim o remarcă legată de ritmul și mai buna organizare a finanțărilor pentru proiecte culturale. Luând exemplul Primăriei Cluj, care a anunțat din decembrie suma cu care va finanța proiectele culturale, regulamentul și termenele de aplicare și jurizare, recomandăm ca acest model să fie urmat. Chiar și fără buget, autoritățile locale trebuie să asume un anumit procent sau sumă acordată culturii, pot anunța regulamentul și prioritățile, pot primi și juriza proiecte în perioada moartă bugetar, adică lunile decembrie-februarie, astfel încât la primirea bugetului, totul să demareze, iar operatorii culturali și administrația să nu piardă timp cu depunerea și organizarea finanțărilor, ci să dispună măcar de 7-8 luni de activitate și nu de 4-5 luni cum sunt forțați în situația unui calendar de finanțare extrem de strâns. Credem că aceste idei vor face să funcționeze mai bine lucrurile.

Consorțiul Cultural Corona